Istoria sportului cu motor este plină de personaje atipice, dar niciunul nu a fost precum Jim Clark . Înainte de a fi „regele” Formulei 1, Jimmy a fost un simplu băiat de la țară, a cărui singură ambiție era să aibă grijă de oile familiei sale în liniștea din Kilmany, Scoția. Motorsportul era considerat de părinții săi o activitate periculoasă. Totuși, sub aripa lui Ian Scott-Watson și a clubului Ednam Young Farmers, Jim a început să „fure” meserie în raliuri locale. Momentul de cotitură a venit pe 16 iunie 1956, la Crimond. Condusese un mic DKW Sonderklasse de doar 856 cc. Deși a terminat ultimul, timpii săi au fost atât de consistenți și de rapizi încât organizatorii l- au penalizat pe Scott-Watson la handicap, convinși că au făcut „sandbagging” pentru a trișa. Nu le venea să creadă că un novice poate fi atât de eficient.
Lotus
Când l-a întâlnit pe Colin Chapman , geniul din spatele echipei Lotus , s-a produs „scânteia” care a schimbat istoria. Chapman a văzut în Clark pilotul ideal: un om care nu lupta cu mașina, ci devenea una cu ea. În 1960, fermierul scoțian debuta în Formula 1, iar lumea avea să descopere rapid că acest tânăr timid era, de fapt, cel mai rapid om de pe planetă.
În 1962, Chapman a introdus Lotus 25 , prima mașină cu șasiu monococ, iar Clark devine prelungirea metalului. Un an mai târziu, în 1963, Jim zdrobea concurența: 7 victorii din 10 curse și titlul mondial la doar 27 de ani. La Spa, pe o ploaie torențială, a câștigat cu un avans de aproape 5 minute . Lumea sportului avea un nou rege, unul care își rodea unghiile de emoție înainte de start, dar care devenea „ Invincibilul ” imediat ce se cupla la mașină.
1965 - Titlul in F1 si Indy 500
În sezonul din 1965, Jim Clark a reușit imposibilul: a câștigat titlul mondial în F1 și legendarul Indianapolis 500 în același an, o performanță unică în istorie. În timp ce restul grilei de Formula 1 se pregătea pentru prestigiosul Grand Prix al Principatului Monaco, Jim Clark făcea o alegere care avea să intre în istorie: a întors spatele Europei pentru a merge la Indianapolis. La Indy, a condus 190 din 200 de tururi cu revoluționarul Lotus 38, prima mașină cu motor central care a câștigat cursa, dotată cu o suspensie asimetrică „offset”. În Formula 1, Clark a dominat sezonul, câștigând șase din cele nouă curse la care a luat startul.
Tragedia de la Hockenheim
Sau secunda în care zeii au devenit muritori. Pe 7 aprilie 1968, într-o zi mohorâtă, într-o cursă de Formula 2 la Hockenheim, o cursă de rang secund pe care Clark o disputa doar din loialitate pentru echipă. La viteza de 240 km/h, pe o linie dreaptă prin pădure, un pneu a explodat. Monopostul sau Lotus 48 a părăsit trasa ideală și s-a izbit violent de un copac, acesta pierzându-și viața la doar 32 de ani.
Moștenirea
Lumea a intrat în stare de șoc. Colin Chapman și Graham Hill au fost devastați. Chris Amon a sintetizat durerea tuturor: „ Dacă i s-a putut întâmpla lui, ce șanse mai avem noi restul? Am simțit că ne-am pierdut liderul .” Moartea lui Jim a marcat sfârșitul erei „amatoare” în siguranță. Prietenul său apropiat, Sir Jackie Stewart, a transformat durerea pierderii lui Jimmy într-o cruciadă personală. A forțat introducerea barierelor, a zonelor de degajare și a echipamentelor medicale.
