Cristiana Oprea este pilot de raliu, jurnalist auto și fondatoarea platformei Femei în Motorsport, un proiect unic prin care promovează femeile din automobilismul și motociclismul românesc. În 2015 a trecut de la arhitectură la motorsport, cu certitudinea că la volan va putea schimba lumea în bine, iar în 2022 a devenit prima româncă pilot care a concurat în Campionatul Mondial de Raliuri. Are o vastă experiență internațională, concurând în 11 țări, cu precădere în Campionatul European de Raliuri. Între competiții, Cristiana scrie despre mașini cu poveste pe blogul ei, cristianaoprea.ro. Cristiana este și o pionieră a motorsportului electric: după două sezoane internaționale hibride, 2022 și 2023, în care a promovat sustenabilitatea și inovația participând în singurul campionat electric de raliu din lume, în 2025 și-a adjudecat titlul de campioană la clasa mașinilor electrice din Campionatul Național de Super Rally. Mai presus de trofee, Cristiana consideră sportul un catalizator pentru schimbare și își dorește ca demersul ei să inspire oamenii să aibă curaj să își urmeze visul, confruntând stereotipurile din societate.
Bună, Cristiana! Știm deja despre tine că ești una dintre cele mai active femei pilot din motorsportul românesc, însă am vrea să aflăm cum ai ajuns aici, când ți-ai descoperit pasiunea pentru motorsport și ce te-a determinat să faci din ea o profesie?
Totul a început din curiozitatea de a descoperi ce înseamnă să controlez cu adevărat o mașină. Am permis de conducere de la 18 ani, dar cariera mea în motorsport a început întâmplător, câțiva ani mai târziu: în timp ce studiam la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” am acceptat un job ca PR la Federația Română de Automobilism Sportiv, deoarece eram pasionată de mașini și de comunicare. Nu avusesem niciun contact cu motorsportul, așadar a trebuit să învăț din mers ce înseamnă o competiție auto și care sunt diferențele dintre disciplinele de automobilism.
Așa am ajuns copilot alături de George Grigorescu, maestru al sportului și multiplu campion național, care apoi mi-a devenit mentor. Am urmat un curs de pilotaj și la scurt timp am debutat la volan, unde mi-am dat seama că vreau să petrec mai mult timp. A început ca un hobby, care s-a transformat în carieră odată cu apariția primilor sponsori, când am înțeles că o carieră de pilot profesionist este posibilă.
Ai dus pasiunea la un nivel, în afara pistei, și ai fondat platforma Femei în Motorsport , ce te-a impulsionat să inițiezi și să dezvolți un astfel de proiect?
În primii ani am fost singura femeie pilot la startul Campionatului Național de Raliuri, iar asta m-a motivat să îmi explorez mai departe pasiunea și să înțeleg de ce este atât de slabă reprezentarea feminină. Am fondat platforma Femei în Motorsport (www.femeiinmotorsport.ro) în 2019 tocmai pentru că eram văzută ca o excepție și mi- am dorit să arăt că suntem mai multe femei implicate în motorsportul românesc, care însă nu sunt atât de vizibile.
La nivel personal, căutam o comunitate în care să există solidaritate, femei care trec prin aceleași experiențe și care se pot susține reciproc. Acum am trecut deja de 100 de membri pe platformă și a crescut mult numărul fetelor pilot. Reprezentarea e primul pas spre performanță și e foarte important să avem fete tinere care debutează încă de la 12-13 ani, pentru a putea avea o bază solidă și variată de sportivi care vor progresa ulterior spre campionate mai mari.
Așa cum tu însăți spui pe blogul tău, ai transformat motorsportul într-un stil de viață lăsând în urmă o posibilă carieră de arhitect; cum consideri că au contribuit studiile de arhitectură și urbanism la ceea ce faci acum?
Cu siguranță background-ul academic m-a ajutat în toată munca pe care trebuie să o fac ca să ajung la volan: construirea și consolidarea imaginii mele online și offline, activitatea ca speaker, pitch -urile către potențiali sponsori, proiectele de comunicare pe care le construiesc. Toate au ca bază skill-urile și disciplina pe care mi le- am format în facultate.
Privind în urmă la începuturile tale în raliuri, care au fost cele mai mari provocări cu care te-ai confruntat ca femeie într-un domeniu perceput mult timp ca fiind predominant masculin și cum te-au influențat acestea în dezvoltarea ta profesională și personală?
Cea mai mare și neașteptată provocare a fost hate -ul din social media, venit din păcate inclusiv de la unii sportivi, care se simțeau frustrați sau amenințați de prezența mea. Având un parcurs atipic în sportul de performanță, am polarizat opiniile și am fost ținta multor glume sau atacuri, peste care am trecut odată ce am înțeles că valoarea mea ca om și ca sportiv nu stă în opiniile sau răutatea celor de pe margine. M-a afectat, atât profesional cât și personal, însă am reușit să trec peste făcând terapie și concentrându-mă pe ce pot controla: felul în care muncesc și lucrurile de care sunt pasionată. Uitându-mă în urmă pot spune că asta mi-a construit reziliența de care am nevoie pentru a-mi duce cariera la următorul nivel. În plus, am învățat pe propria piele cât de important e să ai o vorbă bună sau măcar să nu faci rău când vezi pe cineva că muncește pentru propriul vis. Sunt oameni care mi-au spus că i-am inspirat să își urmeze visul sau să debuteze în motorsport, iar acest sentiment e mai valoros pentru mine decât un podium.
Pentru cei care urmăresc cursele doar din exterior, un weekend de etapă în FIA ERC pare plin de adrenalină și spectacol. Cum arată însă realitatea din spatele camerelor de filmat și care sunt aspectele mai puțin cunoscute ale vieții unui pilot în timpul unui weekend de curse?
Un weekend de curse la raliu e de fapt o săptămână întreagă, foarte atent planificată, cu un program intens și riguros. De obicei, luni plecăm spre orașul în care se desfășoară raliul. Marți avem o sesiune de antrenamente la volan, unde testăm diferite setări ale mașinii pentru a găsi configurația ideală pentru suprafața specifică de concurs. Miercuri și joi avem recunoașterea traseului de concurs, 12-14 ore petrecute la volan pentru a scrie și verifica dictarea. Seara ne întoarcem la cazare și verificăm totul pe video. Urmează shakedown -ul (antrenamentele oficiale), startul festiv cu sesiunea de autografe și cele 2-3 zile de concurs.
Într-o etapă de european parcurgem în jur de 200 de kilometri competitivi, în total mii de km la volan dacă luăm în calcul și recunoașterile și drumul din România până în țara în care concurăm. Ce nu se vede sunt orele puține de somn, alimentația pe fugă, provocarea de a gestiona și partea de interviuri sau social media, situațiile neprevăzute pe care le rezolvăm cu ajutorul echipei. Iubim acest sport și merită toate sacrificiile pentru a ajunge să trăim emoțiile competiției la acest nivel.
În motorsport, succesul depinde nu doar de talentul pilotului, ci și de întreaga echipă din jurul său. Cum ai descrie relația dintre pilot, copilot, mecanici și ingineri și cât de importantă este în obținerea unui rezultat bun?
De-a lungul anilor am lucrat cu diferite echipe, cu precădere echipe internaționale care percep prezența echipajului nostru feminin ca un lucru firesc în motorsport.
Contează mult încrederea și respectul reciproc, dar și simțul umorului și abordarea proactivă.
Pentru mine, relația pilot-copilot este mai mult decât o colaborare pe plan profesional. Eu și Alexia suntem prietene bune, știm să ne motivăm și să ne ridicăm una pe cealaltă. Și poate cel mai important, avem amândouă obiective similare, ne plac provocările și vrem să ne autodepășim, să muncim pentru a deveni din ce în ce mai bune. Este important să faci echipă cu oameni cu care rezonezi, pentru că doar așa poți face performanță.
Participarea la competiții de nivel european presupune nu doar pregătire sportivă, ci și un efort logistic și financiar considerabil. Cum gestionezi presiunea care vine din toate aceste responsabilități și ce ai învățat din toată această experiență?
Asta este cea mai grea și dureroasă parte a motorsportului: oricât ți-ai dori și oricâtă pasiune ar exista pentru sport, bugetul decide dacă concurezi sau nu. Eu vin dintr-o familie normală și nu am un manager care să se ocupe de sponsori și parteneri, așadar această presiune pică pe mine și îmi ia o parte din resursele de sportiv - adică nu mă antrenez pe cât de mult mi-aș dori, pentru că tot eu mă ocup de negocieri, contracte și obligații față de brandurile care ne susțin. Gestionez totul cu ajutorul echipei pe care mi-am construit -o în jur, din oameni dragi și furnizori de încredere.
De-a lungul anilor am sacrificat mult pe plan personal (concedii, hobby-uri), am riscat, m- am împrumutat pentru a acoperi costuri neprevăzute (de exemplu daunele din accidente) - este enorm de multă presiune, probabil mediul perfect pentru a crește lideri de succes care pot performa în orice alt domeniu. Nu am avut niciodată un plan B și cred că e esențial să fii 200% implicat pentru a reuși.
Ai spus la un moment dat că vrei să arăți că „mașinile nu au gen”, așa cum se numește unul dintre articolele ce ți-au fost dedicate și despre care spui că este cea mai frumoasă poveste scrisă despre tine. Dar dincolo de mesajul public, în cască, la volan, în secunda în care intri în viraj, simți vreodată că feminitatea ta îți dă un avantaj sau o perspectivă diferită față de coechipierii bărbați sau crezi că în acel moment ea pur și simplu se estompează și rămâne doar pilotul?
Când port combinezonul, nu mă mai gândesc nicio clipă la faptul că sunt femeie sau că suntem puține în sportul acesta. Tot ce îmi doresc este să pilotez cât mai bine, să simt mașina și să îmi depășesc limitele la volan.
Recent ai ajuns la cel de-al 44-lea start din carieră, același număr cu care Sir Lewis Hamilton concurează în Formula 1 și pe care l-a făcut celebru. Te-ai gândit la această coincidență, și dacă da, i- ai atribuit vreo semnificație, fie ea superstițioasă, simbolică sau pur amuzantă?
Dacă ar fi să numărăm și starturile la super rally sau viteză în coastă, am depășit chiar și borna de 50 de competiții ca pilot. Inima mea e în raliuri, deci dacă ar fi să mă impresioneze vreun număr, acestea ar fi 11 sau 42.
Dacă ai putea sta de vorbă cu Cristiana de la prima cursă din 2015, cea de pe ultimul loc, dar terminată fără abandon, ce i-ai spune despre drumul pe care l-a ales? Ai schimba vreo decizie majoră din acest parcurs?
I-aș spune să viseze departe și să nu se îndoiască niciodată de propria putere, pentru că va reuși să obțină tot ce își propune. Nu aș schimba nicio decizie din acest parcurs, însă recunosc că sunt câteva momente cheie în care mi-aș fi dorit măcar un pic de susținere din partea instituțiilor, așa cum am văzut că este posibil în alte țări cu federații afiliate FIA.
Știm că Dacia ocupă un loc special în viața ta pentru că ți-a fost partener de nădejde în mai multe competiții, dar ce s-a întâmplat cu prima ta mașină de curse, acea Dacia Sandero 0.9 TCe pe care ți-ai construit-o singură?
Prima mea mașină de raliu, Sean D’Or, a ajuns pe mâini bune la Vali Porcișteanu, unde a tot fost pilotată de piloți debutanți. Altfel, din păcate brandul românesc nu mi-a susținut niciodată cariera, așadar nu am vreo legătură emoțională cu Dacia, mai departe de capitolul meu de debut.
Ai fost prima româncă pilot în WRC, prima în ERC, prima într-un echipaj feminin românesc în ultimii 50 de ani, alături de Diana Hațegan; titlul de „prima” e o onoare, dar poate pune și presiune. Te-ai simțit vreodată mai mult ambasador decât sportiv, și dacă da, cum ai reușit să separi cele două roluri?
De ce aș vrea să le separ? Este cu siguranță o onoare și o responsabilitate frumoasă să arăt că se poate și să deschid drumul pentru alte sportive care vin din urmă. „Prima” a devenit porecla sau alintul cu care mă strigă unii prieteni și cred că ascunde spontaneitatea care mă reprezintă și potențialul proiectelor pe care le aduc în motorsport, faptul că întotdeauna pregătesc o idee nouă, o nouă bornă de atins.
Să fiu prima a atras multă apreciere și respect din partea publicului larg și a oamenilor din motorsport care înțeleg că reprezentarea e doar primul pas către performanță. Nu există performanță peste noapte, nu poți sări pași în sport - cât despre cei care au spus că a fi prima nu e o reușită, cred că nu înțeleg mare lucru din puterea sportului de a fi un catalizator.
Prin Femei în Motorsport ai construit o comunitate de peste 100 de sportive. Care crezi că va fi diferența reală între generația ta și următoarea generație de fete care vor intra în motorsport, vor avea ele un drum mai ușor sau doar unul diferit?
Pe lângă faptul că avem deja semnificativ mai multe fete pilot, văd deja că au un drum un pic mai ușor, măcar din punct de vedere al abordării în mass-media sau online. Există mai multă solidaritate și susținere publică, mai puțin hate pe bază de gen (sau măcar măsuri luate împotriva abaterilor), discurs focusat mai mult pe latura sportivă.
Michael Schumacher și Sir Lewis Carl Hamilton sunt unii dintre cei mai mari piloți din istoria Formulei 1; crezi că o femeie ar putea ajunge vreodată la un nivel de performanță comparabil, în WRC sau F1/F1 Academy, în următorii 10-15 ani, sau crezi că barierele nu sunt doar de talent, ci și structurale: buget, acces, cultura sportului?
Bariera nu a fost niciodată una de talent, iar asta au demonstrat-o nenumărate fete, organizații și studii, din care amintesc More Than Equal . Barierele femeilor către cel mai înalt nivel din motorsport țin de cultură, de stereotipuri, de dublu standard și de lipsa de precedent, care generează o lipsă de încredere în rândul sponsorilor (deci acces greu și inconsecvent la buget de-a lungul carierei). Eu cred că vom vedea nu una, ci mai multe fete în WRC și F1 în următorii 10 ani.
În 2021 ai fost desemnată reprezentant național FIA Women in Motorsport. Dacă ne uităm la viitor, atât pentru cariera ta, cât și pentru comunitatea Femei în Motorsport, care sunt obiectivele și proiectele pe care ți-ai dori cel mai mult să le vezi realizate în următorii ani?
Pentru Femei în Motorsport , principalul obiectiv este găsirea sponsorilor care pot susține dezvoltarea platformei. Tot ce există este făcut de mine, de la profilele membrelor de pe website la conținutul pe canalele de social media și articolele dedicate comunității. Resursele mele au devenit tot mai limitate în ultimii ani, iar proiectul poate crește doar cu parteneri care să susțină o dezvoltare coerentă. Cred în puterea voluntariatului și admir proiectele editoriale care s-au dezvoltat așa, îns ă următorul pas pentru FIM este să conecteze sponsorii cu piloții pentru a putea susține concret fetele la început de drum - acoperind costuri legate de echipament, taxe de înscriere, licențe sau chiar și mașina.
Pentru mine, obiectivul rămâne neschimbat: să concurez un sezon complet în Campionatul European de Raliuri, apoi să revin în WRC.
Dar din cele de până acum, ce proiect implementat prin Femei în Motorsport consideri că a avut cel mai mare impact și care au fost concret schimbările produse de el?
Din spusele membrelor, platforma și-a atins două obiective importante: a conectat fetele cu mass-media, unele dintre ele dând primul interviu din carieră pentru că un jurnalist le-a descoperit pe Femei în Motorsport; al doilea este inspirația care se consolidează pe măsură ce crește comunitatea și fetele prin mai multă încredere în propriul vis, văzând că nu sunt singure și că tot ce își doresc este posibil.
Dacă ar fi să alegi un singur moment din cariera ta care te definește cel mai bine ca sportiv și ca om, care ar fi acela și ce lecție ai luat cu tine mai departe?
Raliul Croației 2022, debutul meu în WRC. A fost de departe cel mai greu moment, dar și cea mai valoroasă lecție. A fost un vis devenit realitate și totodată apogeul hate - ului online către mine, simultan cu o lovitură financiară puternică asupra bugetului nostru din acel sezon. Am început raliul cu un accident, mecanicii au reparat mașina și am ajuns la finish - a fost momentul în care puteam alege oricând să renunț, să mă întorc acasă, dar am mers înainte. A fost greu, nu mai aveam încredere în mine, nu știam cum voi continua sezonul și, cu toate astea, am găsit o soluție.
Dacă ai un mesaj sau dorești să împărtășești ceva cititorilor Gazetei și noi am omis să te întrebăm, te rugăm să o faci.
Vă mulțumesc și eu pentru ocazia de a-mi spune povestea, care nu ar fi posibilă fără susținerea UniCredit Leasing, Schaeffler și PPC blue. Vă aștept pe probele speciale #DriveYourCourage.
