Niels Junker este Co-CEO la Allengra, compania din Oradea care demonstrează că tehnologia de vârf se poate construi și în România. Specializată în soluții avansate de măsurare a fluidelor, firma a ajuns din 2026 furnizor oficial de debitmetre pentru Formula 1, după ani de dezvoltare, testare și inovație. Povestea Allengra este dovada că o idee curajoasă, transformată în performanță, poate pune Oradea și ingineria românească pe harta mondială a motorsportului.
Cum a arătat momentul în care ați realizat că o firmă din Oradea chiar poate câștiga o licitație FIA pentru Formula 1? A părut un vis îndrăzneț sau o oportunitate realistă încă de la început?
Proiectul a început în data de 8 februarie 2020, când am citit un articol pe un site de fani Formula 1 din Germania, în care era menționat faptul că s-a deschis o nouă licitație pentru debitmetrul de combustibil din Formula 1.
Știind că firma noastră lucrează exclusiv în domeniul dezvoltării și producției de debitmetre pentru diferite industrii, mi s-a părut o portiță - extrem de mică și la acel moment, nerealistă - dar totuși o oportunitate de a încerca să intrăm în lumea Formula 1. Sincer, atunci ni s-a părut ceva de neatins.
Predarea conceptului a fost momentul în care proiectul a devenit, pentru prima dată, real pentru noi. În contextul pandemiei, FIA ne-a comunicat că licitația nu va mai avea loc atunci, însă, separat de această decizie, am primit un mesaj care a schimbat totul: „Ne place conceptul și dorim să continuați dezvoltarea până când îl vom putea testa.”
Practic, deși licitația a fost amânată (și avea să aibă loc abia în 2024), am fost încurajați să continuăm și să demonstrăm ce poate deveni acest proiect.
Din acel moment, a devenit un vis care, dintr-o dată, a început să prindă contur. Au urmat 5 ani de muncă, dezvoltare și testare, până când am fost aprobați ca unic furnizor. Un moment de mândrie, completat de emoția de a urmări startul sezonului 2026.
Problema FIA în astfel de situații este una extrem de sensibilă: să elimine orice posibilitate de „păcălire” a debitmetrului. Ce a făcut soluția Allengra mai bună sau mai credibilă decât alte variante?
Măsurarea debitelor, fie că este vorba despre gaze sau lichide, este un proces foarte complex. Aceasta depinde de numeroși factori fizici pentru a putea extrage valori cât mai exacte, fără erori și vorbim deja despre o aplicație statică, cum este cazul apometrelor din locuințele noastre.
Adăugând un nivel suplimentar de complexitate acestui task, vorbim despre măsurarea debitului într-un sistem aflat în mișcare, la peste 300 km/h și supus unor forțe de peste 16G (avem un accelerometru integrat în debitmetru, care indică forțe de +/-16G).
Un alt factor important, în Formula 1, fiecare echipă are o mulțime de ingineri specializați inclusiv în analizarea fiecărei piese care limitează performanța, precum și în găsirea unor modalități de a exploata sau ocoli sistemele pentru a crește performanța. Pentru a măsura corect și precis, este nevoie de un sistem stabil și insensibil la influențele externe.
Senzorii care au fost folosiți în Formula 1 înaintea noastră erau destul de robuști, însă existau anumite loophole -uri care au fost exploatate de echipe. De exemplu, frecvența de măsurare a debitmetrului era constantă, de 2,2 kHz. Însă pompa de combustibil putea fi controlată astfel încât să se sincronizeze cu punctele de măsurare, ceea ce însemna că, în milisecunda dintre două măsurători, se pompa mai mult combustibil decât limita legală, iar în momentul măsurării debitul revenea în parametri. Astfel, debitmetrul „vedea” un flux legal, dar era, de fapt, păcălit prin efecte de tip anti-aliasing .
Pentru a elimina această posibilitate de manipulare, noi am dezvoltat un concept care include, încă de la început, două tuburi de măsurare a debitului, care nu funcționează sincron. Fiecare tub operează la o frecvență diferită. În plus, unul dintre tuburi este criptat, iar celălalt nu. Astfel, echipele au acces doar la datele unuia dintre tuburi, în timp ce FIA are acces la datele ambelor tuburi de măsurare.
Pentru publicul larg, un debitmetru poate suna ca o piesă discretă, aproape invizibilă. Cât de important este, de fapt, un astfel de dispozitiv în echilibrul de performanță și corectitudine din Formula 1?
Debitmetrul de combustibil a devenit o piesă decisivă în lumea motorsportului. Pe lângă Formula 1, acesta este utilizat și în WEC, WorldSBK, IndyCar, DTM și alte serii. În F1 există patru motive principale pentru utilizarea lui:
Siguranța: Dacă nu ar exista o limită a consumului momentan (nu vorbim despre consumul total pe cursă, acesta nu mai este limitat în F1 din 2022), o mașină de F1 ar avea suficientă putere pentru a atinge viteze de peste 400 km/h. Acest lucru ar crește riscul pentru piloți, marshali, spectatori etc.
Competiție echilibrată între echipe: Fără o limită a consumului momentan, s-ar deschide strategii foarte diferite de cursă. Unii piloți ar putea forța în prima parte, creând un avantaj de zeci de secunde, în timp ce alții ar merge mai lent, calculând recuperarea spre final. Deși interesant din punct de vedere strategic, acest lucru ar reduce semnificativ luptele directe, roată la roată.
Costurile de dezvoltare ale motoarelor: Dezvoltarea unui Power Unit ( PU ) costă sute de milioane de lei. Eliminarea limitei de consum instantaneu ar deschide noi direcții de dezvoltare, ducând la soluții multiple optime și la diferențe mai mari între producători. Un regulament strict ajută la menținerea unui echilibru și la limitarea acestor diferențe.
Echilibrul energetic din 2026: Începând cu 2026, puterea provine în proporție de 50% din electric și 50% din combustibil. Pentru a menține acest echilibru exact, este necesară limitarea precisă a puterii generate din combustibil. Acest lucru se realizează prin controlul consumului instantaneu, deoarece consumul de combustibil este direct echivalent cu puterea produsă.
Cum se schimbă standardele unei companii atunci când începe să lucreze pentru F1? Ce înseamnă, concret, nivelul de exigență al FIA față de un client obișnuit din industrie?
Anterior de Formula 1 am lucrat deja cu industrii foarte avansate, așa că din punct de vedere al calității nu s-a schimbat nimic pentru noi. Am pus mereu accent pe standarde ridica te, pe precizie și pe fiabilitate. Lucrăm cu măsurarea gazelor și lichidelor în condiții dure, la presiuni și temperaturi mari, iar senzorul trebuie să fie extrem de precis pentru a preveni orice incident. Din acest punct de vedere, nivelul de exigență cerut de FIA este la fel de mare ca al celorlalți clienți industriali cu care colaborăm.
Ce s-a schimbat însă este modul de lucru, în special comunicarea. În motorsport, totul se întâmplă foarte repede. E-mailurile sunt scurte, directe, pline de abrevieri — un stil specific lumii FIA și echipelor de F1. Ritmul este mult mai alert, iar așteptările legate de timp de reacție și claritate sunt mult mai stricte. Practic, aceeași calitate tehnică, dar într-un cadru în care viteza și concizia devin esențiale.
Credeți că un succes de acest tip poate schimba și percepția tinerilor din România asupra ingineriei, care poate părea mai puțin spectaculoasă decât IT-ul sau antreprenoriatul digital?
În ziua de astăzi, a fi un inginer bun înseamnă să ai competențe într-o arie largă a ingineriei, care nu se oprește la design mecanic, software sau dezvoltare de electronică. Cu cât ești mai all-rounder , cu atât înțelegi mai bine complexitatea tehnologiilor de vârf. Exact acest lucru face munca în domeniul motorsportului atât de interesantă pentru tineri. Totul este interconectat într-un mod extrem de complex, iar competiția nu mai este doar între piloti, ci între echipe întregi, formate din peste o mie de specialiști, care se confruntă unele cu altele.
Cum reușiți să păstrați echilibrul între prestigiul uriaș al unui contract cu FIA și realitatea de business, în care trebuie să transformi notorietatea în dezvoltare sustenabilă?
Surprinzător de ușor. Pentru noi e o plăcere să ducem tot ce am învățat în Formula 1 în proiecte din industrii complet diferite. Și invers — fiecare domeniu vine cu propriile particularități, iar eu iubesc această varietate. Satisfacția cea mai mare vine atunci când călătorim prin lume și vedem aplicații reale care folosesc soluțiile noastre. Din America până în Australia lucrăm cu companii cunoscute la nivel global, iar faptul că știm exact unde sunt utilizați senzorii noștri aduce o emoție aparte.
Dacă ar fi să rezumați în câteva cuvinte filosofia Allengra, care a dus de la un atelier local la un contract pentru Formula 1, care ar fi acelea?
Nu există idei prea nebune. Este nevoie de flexibilitate și de focus pentru a adăuga valoare în anumite domenii, iar dacă este o nișă, cu atât mai bine. Sau, cum spune fondatorul nostru: „Nu facem Me Too -uri”.
Având în vedere implicarea Allengra în motorsport, există un pilot de Formula 1 pe care îl admirați în mod special? Ce trăsături ale lui vă inspiră?
Max. Chiar dacă anul acesta încă nu și-a găsit ritmul, este un sportiv care trăiește motorsportul cu fiecare fibră. Își caută constant limitele și nu se poate opri din a se perfecționa.
După experiența profesională în Germania și România, cum v-a influențat timpul petrecut în România preferințele personale, inclusiv în ceea ce privește bucătăria? De exemplu, ați dezvoltat o apreciere pentru mâncarea românească sau rămâneți fidel altor influențe culinare?
Din punct de vedere culinar, sunt un mare fan al ciorbelor românești. Este ceva greu de comparat cu alte bucătării din lume.
Cum ați descrie, dincolo de business, relația personală cu România: este mai degrabă una strict profesională sau ați ajuns să dezvoltați o conexiune culturală și emoțională reală cu locul și oamenii de aici?
Sunt o persoană deschisă către orice cultură și îmi place să explorez. Deși am crescut în Germania de la vârsta de 3 ani, m-am născut la Oradea. Astfel, a existat mereu o conexiune emoțională cu România. Toate acestea m-au format și m-au făcut să devin o persoană interculturală, în Germania sunt german, cu influențe românești, iar în România sunt român, cu influențe germane. Mă simt bine oriunde și apreciez multiculturalitatea, mai ales în zona Bihorului, unde avem și mulți colegi cu rădăcini maghiare. La finalul zilei, suntem oameni și ne dorim să lucrăm împreună pentru aceleași scopuri și vise. Un vis care s- a îndeplinit este acela de a vedea un produs realizat de noi, în fiecare a doua duminică, în F1.
