De-a lungul anilor în F1 echipele au născocit multe invenții care să le ofere un avantaj, fiind legale sau folosindu-se de ambiguitatea limbajului regulamentului. În acest articol vom descrie câteva dintre ele. DAS , un acronim pentru Dual-Axis Steering. DAS exploata o zonă gri din regulamentul din 2020 care spunea că pilotul poate controla direcția mașinii doar prin „mișcarea volanului”, dar nu specifica faptul că această mișcare trebuie să fie exclusiv stânga–dreapta. Mercedes a profitat de formularea vagă și a introdus un mecanism prin care volanul putea fi tras sau împins înainte– înapoi, iar această mișcare modifica convergența roților față ( toe ). Astfel, printr-o acțiune considerată tot „direcție” conform literei regulii, sistemul oferea avantaje în încălzirea pneurilor și reducerea rezistenței aerodinamice, fără să încalce în mod explicit regulile existente la acel moment. Pe liniile drepte DAS le permitea piloților Mercedes să închidă convergența roților față, aducându-le perfect paralele. De ce conta asta? Pentru că roțile aliniate generează mult mai puțină rezistență aerodinamică: aerul curge mai lin pe lângă ele, fără vortexurile suplimentare create atunci când sunt ușor deschise spre exterior. În plus, cu toe -ul redus la zero, pneurile nu mai freacă asfaltul lateral și își păstrează temperatura și uzura sub control. Practic, mașina devenea mai rapidă pe drept și mai eficientă în gestionarea pneurilor, un avantaj excelent obținut doar dintr-o simplă mișcare a volanului.
F-Duct era un truc aerodinamic care permitea pilotului să „blocheze” aripa spate atunci când circulă pe liniile drepte. Prin acoperirea unui orificiu din cockpit cu mâna sau genunchiul, fluxul de aer era redirecționat și reducea forța de apăsare, scăzând rezistența și crescând viteza maximă. În viraje, eliberarea sistemului readucea apăsarea complet, asigurând aderență maximă. Astfel, mașina combina viteză pe liniile drepte cu stabilitate în curbe, totul printr-un gest simplu al pilotului.
Regulamentul interzicea dispozitivele care schimbă forța aerodinamică prin mecanisme controlate de pilot. Totuși, FIA nu preciza clar că modificarea fluxului de aer prin corpul pilotului era interzisă. McLaren a profitat de această ambiguitate folosind pilotul pentru a activa sistemul prin poziționarea mâinii sau genunchiului, ceea ce nu era considerat un dispozitiv mecanic, ci o acțiune „umană”. Double diffuser a fost o inovație care a exploatat subtilitățile regulamentului aerodinamic din 2009. Spre deosebire de difuzorul clasic, care are un singur canal pentru aerul care iese de sub fundul plat al mașinii, double diffuser-ul avea două niveluri de curgere, ceea ce permitea captarea și accelerarea unui volum mai mare de aer.
Prin efectul Venturi (același ca cel exploatat de generația de monoposturi ce tocmai s-a dus), acest flux suplimentar genera mai mult downforce fără a crește rezistența la înaintare, oferind mașinii stabilitate excepțională în viraje și viteze mari pe drepte. Inovația a fost posibilă datorită unei ambiguități în regulament: FIA limita dimensiunea difuzoarelor, dar nu preciza clar cum trebuia gestionat aerul în spațiul dintre podea și difuzor. Echipele care au implementat double diffuser-ul au obținut un avantaj semnificativ, iar succesul acestui sistem a forțat clarificări ulterioare ale regulilor.
Regulamentul limita în mod explicit înălțimea maximă și lățimea difuzorului, dar nu definise clar ce se întâmplă în spațiul dintre podeaua mașinii și partea superioară a difuzorului, adică sub fundul plat și sub spoilerul posterior. Echipele care au dezvoltat double diffuser-ul au profitat de această ambiguitate, construind un canal suplimentar care să permită aerului să curgă pe dedesubt și să accelereze mai mult, creând apăsare adițională fără a încălca litera regulamentului.
În Formula 1 granița dintre inovație și trișare este adesea atât de subțire încât devine vizibilă abia după ce o echipă o depășește. Inginerii împing regulile spre limitele lor naturale, iar uneori tocmai aceste limite se dovedesc mai elastice decât au anticipat autorii regulamentului. Fiecare inovație reprezintă aceeași filozofie: dacă nu e interzis explicit e permis. Iar FIA, prinsă mereu în jocul de-a șoarecele și pisica, modifică regulile pe măsură ce inovațiile apar.
